[Mparuoma a scrìvir u Sanfrardean] Uottäv apuntamant: articoli




"Mparuoma a scrìvir u Sanfrardean" - Uottäv apuntamant: articoli Bangiuorn, chier amisg e amieji di Facebook. Nta quost uottäv apuntamant studiuoma ghj’articul. Cam n Italiano, palu éssir: 1) indeterminativi, 2) determinativi. 1) indeterminativi - n (masch), na (femm.). Es. N carusìan, n tavulìan; na giurnära, na teula, na vauta. Nati a) d'artìcul "n" ni si apostrofa mei, cam n Italiano, e: - arresta sampr "n" davänt a paradi ch'acumanzu cu na consonante e puru cu la vocale “i- cumpuru ch'auoma prununzier “ng” (es. n tavulìan, n tar, n trisar, n maieu, n iengiu, “pron. ngiengiu”); - adivanta "ng" davänt a paradi ch'acumanzu cu la vocale "a-, o-, u- opuru cû dittongo ua-, uo-. Es. ng ùrtim salur, ng animeu, ng orf, ng uazzieu, ng uotar, ng uorm … - adivanta "ngh" davänt a paradi ch'acumanzu cu la vocale "e". Es. ngh erbu… b) d'artìcul "na" nvecc si pà apostrofare, cam n Italiano. Es. n'amiega, n'aura, n'aìra... 2) determinativi - u, i, ghji (masch.sing./plur.). Es. U lian, i liuoi; u cristìan, i cristiei; u dampian, i dampiuoi, ecc. - la, li (femm. sing./plur.). Es. la fomna, li fomni; la bruciota, li brucioti; la strära, li sträri, ecc. Nati a) ghj’articul “u, la” davänt a paradi ch'acumanzu cun la vocale e cû dittongo au- si trasfurmu n “di” e si apostrofa (es. d'éagr, d'asgiai, d'uoli, d'agnieu, d'am, d’ärba, d’ärma, d’erba, d’era, d’auazzina, d’aumbra); davänt al dittongo ie- nin sau “di” si apostrofa e chiesca la i di la “di” ma chiesca puru la “i” di la parada (es. iecina adivanta d’écina; ieart adivanta d’eart). b) d’artìcul “ghji” u usuoma davänt a paradi plurale ch'acumanzu cun na vocale. Es. ghj'articul, ghj'uors, ghj'erbu. c) d'articul "n", davänt a li paradi maschili ch'acumanzu cu "n" (es. nfearn, nchiesc, nchiastr, ndian, nghien, nvir, nvearn...), nin sau adivanta "d" ma s'apostrofa puru di ssa maniera: d'infearn, d'inchiesc, d'inchiastr, d'indian… Ara ascutuoma la beda puisia “Stradusg”, pighjiera di la sàlita antologia “Parole sanfratellane nel Web”. E’ di Serafina Miraglia e la rrècita roda stiss. "STRADUSG" Magaria di luci e culaur ntô zzieu sanza fini, sensazziuoi calurausi e fauni chi tienu viva la spiränza. N spittäcul… li negi culaur di rruosa vean anann diegi e sanza distinazzian chi giuou cû vant. Sfumaruri fantästichi… li trasparanzi gieuni nta li rrämi, striaruri dusgiant e adumäri fean i paisegg maravighjausg… rripussänt. I culaur cilestr cì… i zziei cier, li ierbi froschi e luminausi… nvischieri di culaur chieud e frod rruosc amacchjiei di gieun e rruosa, blu cu li strisci di areng e lilla. Siräri nsugniebu… cu i tramaunt rruosc saura dû mär, tradusg gieun di ar, grig argintea, rruoss sfumea… U sau cam na lampadina ntra mär e zzieu… si capisc la bidozza! La natura è n rrijel chi cànsula. RRIFLITTUOMA A pripásit dî paisegg pi fer na bauna foto ô paies da duntean, chi son i mieghj past? Passuoma ê scritt: 1) ognun di testa sàua ia scrìvir ciencu paradi di quodi chi fean canger ghj’articoli "u, la" cu la "d" (cam: d'éua, d'argi ...). 2) scrìvir ciencu fräsi saura dû stiss argumant di la puisia. N chier salur, amisg e amieji, e rrigurdav chi, mparann a parder e a scrìvir u Sanfrardean, ngraniuoma u nasc paies e valurizzuoma li saui tradizziuoi.


Commenti