"Mparuoma a scrìvir u Sanfrardean" - Uottäv apuntamant: articoli
Bangiuorn, chier amisg e amieji di Facebook.
Nta quost uottäv apuntamant studiuoma ghj’articul.
Cam n Italiano, palu éssir: 1) indeterminativi, 2) determinativi.
1) indeterminativi
- n (masch), na (femm.). Es. N carusìan, n tavulìan; na giurnära, na teula, na vauta.
Nati
a) d'artìcul "n" ni si apostrofa mei, cam n Italiano, e:
- arresta sampr "n" davänt a paradi ch'acumanzu cu na consonante e puru cu la vocale “i- cumpuru ch'auoma prununzier “ng” (es. n tavulìan, n tar, n trisar, n maieu, n iengiu, “pron. ngiengiu”);
- adivanta "ng" davänt a paradi ch'acumanzu cu la vocale "a-, o-, u- opuru cû dittongo ua-, uo-. Es. ng ùrtim salur, ng animeu, ng orf, ng uazzieu, ng uotar, ng uorm …
- adivanta "ngh" davänt a paradi ch'acumanzu cu la vocale "e". Es. ngh erbu…
b) d'artìcul "na" nvecc si pà apostrofare, cam n Italiano. Es. n'amiega, n'aura, n'aìra...
2) determinativi
- u, i, ghji (masch.sing./plur.). Es. U lian, i liuoi; u cristìan, i cristiei; u dampian, i dampiuoi, ecc.
- la, li (femm. sing./plur.). Es. la fomna, li fomni; la bruciota, li brucioti; la strära, li sträri, ecc.
Nati
a) ghj’articul “u, la” davänt a paradi ch'acumanzu cun la vocale e cû dittongo au- si trasfurmu n “di” e si apostrofa (es. d'éagr, d'asgiai, d'uoli, d'agnieu, d'am, d’ärba, d’ärma, d’erba, d’era, d’auazzina, d’aumbra); davänt al dittongo ie- nin sau “di” si apostrofa e chiesca la i di la “di” ma chiesca puru la “i” di la parada (es. iecina adivanta d’écina; ieart adivanta d’eart).
b) d’artìcul “ghji” u usuoma davänt a paradi plurale ch'acumanzu cun na vocale. Es. ghj'articul, ghj'uors, ghj'erbu.
c) d'articul "n", davänt a li paradi maschili ch'acumanzu cu "n" (es. nfearn, nchiesc, nchiastr, ndian, nghien, nvir, nvearn...), nin sau adivanta "d" ma s'apostrofa puru di ssa maniera: d'infearn, d'inchiesc, d'inchiastr, d'indian…
Ara ascutuoma la beda puisia “Stradusg”, pighjiera di la sàlita antologia “Parole sanfratellane nel Web”. E’ di Serafina Miraglia e la rrècita roda stiss.
"STRADUSG"
Magaria di luci e culaur
ntô zzieu sanza fini,
sensazziuoi calurausi e fauni
chi tienu viva la spiränza.
N spittäcul… li negi culaur di rruosa
vean anann diegi e sanza distinazzian
chi giuou cû vant.
Sfumaruri fantästichi…
li trasparanzi gieuni nta li rrämi,
striaruri dusgiant e adumäri
fean i paisegg maravighjausg… rripussänt.
I culaur cilestr cì… i zziei cier,
li ierbi froschi e luminausi…
nvischieri di culaur chieud e frod
rruosc amacchjiei di gieun e rruosa,
blu cu li strisci di areng e lilla.
Siräri nsugniebu…
cu i tramaunt rruosc saura dû mär,
tradusg gieun di ar,
grig argintea, rruoss sfumea…
U sau cam na lampadina
ntra mär e zzieu…
si capisc la bidozza!
La natura è n rrijel chi cànsula.
RRIFLITTUOMA
A pripásit dî paisegg pi fer na bauna foto ô paies da duntean, chi son i mieghj past?
Passuoma ê scritt:
1) ognun di testa sàua ia scrìvir ciencu paradi di quodi chi fean canger ghj’articoli "u, la" cu la "d" (cam: d'éua, d'argi ...).
2) scrìvir ciencu fräsi saura dû stiss argumant di la puisia.
N chier salur, amisg e amieji, e rrigurdav chi, mparann a parder e a scrìvir u Sanfrardean, ngraniuoma u nasc paies e valurizzuoma li saui tradizziuoi.
Commenti
Posta un commento