[Mparuoma a scrìvir u sanfrardean] Premessa



"Mparuoma a scrìvir u sanfrardean" - PREMESSA Bangiuorn, chier amisg e amieji di Facebook. Finalmant suoma praunt p’aripighjer, nta la simeuna chi treas, la nascia rrubrica “Mparuoma a scrìvir u sanfrardean”. Adanaura, dipuoi di na pach di iegn di la rrubrica “Mparuoma u sanfrardean”, vàusimu pruver a der a ognun puru li ndicazziuoi e i mezz pi scrìvirlu. I rrisultei fun cchjù mieghj di ogni aspitativa; nant pi nuda zzertui, participann cun bauna vuluntea e passian, nin sau mparean a scrìvir ma specialmant arricivìan n straurdinariji stìmul a userlu tänt chi si miesu a cunter i rrigard dû tamp passea e a chiarir zzeart aspiett di li nasc tradizziuoi . Auän quosta rrubrica auoma u plasgiar di didicherla a la memuoria dû pruf. Benedetto Di Pietro chi fo tänt pû nasc dialott pi ferlu canuoscir a ghj’ieucc. Rau, studiannilu pi tenc ieagn, nin sau u nubilitea e criea n sistema di scritura cun rreguli precisi, ma iepp puru u miert di der n stìmul sparticulea pi userlu e pi valurizzerlu cun tutt li tradizziuoi sanfrardeuni. Agliauri, partann di la cunsidirazzian ch’arresta sau cau ch’è scritt, pircò tutt li ieutr causi u tamp li distrugg, capuoma quänt è mpurtänt scrìvir e savar scrìvir. Sau accuscì puluoma dascer tistimunienzi di la nascia cultura e puru di la nascia esistanza. La scritura dû sanfrardean è mpurtänt ni sau pî scritaur, ma puru pircò aramei, cun facebook, whatsapp e ieucc canei, ghji n suoma tenc chi scrivuoma; ghji son adiritura giavu ch’u scrivu puru se u peardu pach, e manau la saua scritura treas pi nfina nta la scuola. Ananqua, pruvuoma tucc a scrìvirlu, cumpuru ch’è tantìan difìcil pircò, cam tutt li dangui, ia u sa sistema cun rrèguli ch’ognun ia rrispiter; ma, cu la bauna vuluntea e travaghjann antucc, ghji la puluoma fer. Ognun ia sampr chercausa di mparer; puru iea, dipuoi di tenc ieagn ch’avaia stradascia di parder u sanfrardean, uò bisagn di mparer tänt causi specialmant zzeart paradi! Ma cam si scriv u sanfrardean? Pi nieucc la rrispasta è una saula: cam fu studiea dî prufissaur di l’univirsitea e cam fu scritt di la banärma di Benedetto Di Pietro nta ghj’ùrtim dibr; li rrasgiuoi son tänti e ara pruov a dirli. Ntänt la saua scritura ni si ia aduntaner dî sign di l’italiano ch’è cau chi savuoma tucc e chi mparuoma a la scuola. L’alfabeto ia pirmòttir di scrìvir tutt li sillabi di li paradi sampr nta la maniera cchjù giusta. La scritura di Di Pietro n’è fätta pi rricostruir la pronuncia, ma pi sarver u dialott e, pi ferlu, accetta chi si scriv di na maniera e si diej di n’eutra. Dû rest savuoma chi la pronuncia di la pardära niesc di li rréguli di la scritura, cam assucier nta tutt li dangui (frangias, inglas, tedesch, ecc.). Se nvec la scritura vea sau apress a la pronuncia peard di vista u funziunamant di tutt u sistema e u stiss asucier se la scritura pighja sau cherch pezz dî studiji di l’univirsitea, ana pansa chi ghj cunvìan, e dèscia cau chi ni ghji plesg. Nieucc savuoma ch’u dialott pardea chiengia sampr cû passer dû tamp: i nasc nänu disgiau “naint, saimpr, vaint”, ara nvecc disgiuoma "nant, sampr, vant". Nieucc disgiuoma “pätri, dätt, näv” e i nasc fighjuoi dìsgiu “patri, datt e nav” (puru se valu parder di bärchi ntô mär!). Chiengia puru di quartier a quartier (a zzert bäni si disg “faraia, diraia” a ieutr bäni dìsgiu “fasgiaia, disgiaia”); nta la nascia rrubrica na parzian scrivuoma “duoma, fuoma” e na parzian scrivu “duama, suama”. La scritura nvecc ni chiengia e custranz tucc quosc cangiamant cam nta na iegia. Pi quost mutivu, si ia fer n sfarz pi mparer li rréguli. Zzert pi scrìvirlu, na pirsauna u ia savar parder. Chi sea sau cherca parudina è puru ban chi mpära a scrìvirla nta la mieghj maniera; chi n’u sea parder pruopriu... quosta è na bauna quasian pi mparerlu, specialmant se stea ô paies. Agliauri zzircuoma di participer tucc, ognun scrivann cau chi sea e chi pà e fuoma n muoru chi mparuoma la scritura e cuscì u fuoma canuoscir ancara di cchjù. Ma vi rrunai caunt! Chi Sanfrardei suoma se ni savuoma scrìvir meanch la nascia dangua e na pach, pi giunta, abanunämu u paies, chi pi n mutivu e chi pi n eutr? Se veramant m’u purtuoma ntô cuor, fuomam sàntir e dimustruoma la nàscia esistanza scrivann e participann cu tenc cummant nta li discussiuoi e cu ntinziuoi custruttivi, accitann u nasc sistema di scrìvir. Iea, pi cau chi ogni simeuna vi prupan, fäzz rrifirimant ê studiji dû cumpient pruf. Benedetto Di Pietro (chi custruì tutt u sistema cun l’aìra dî pruff. Trovato di l’Univirsitea di Cateunia e V. Orioles di l'Univirsitea di Udine) e a ghj’ùrtim studiji dû pruf. G. Foti (S. C. Trovato, «Sul sistema ortografico del dialetto galloitalico di San Fratello» in B. Di Pietro «A tarbunira»; G. Foti, «Fonetica storica, fonologia e ortografia del dialetto galloitalico di San Fratello»). Cumpuru la discussian è sampr auérta e, attravers li vasci uservazziuoi e cummant, si palu chiarir tenc dubiji. ***CONTINUA NEI COMMENTI COMPRESA LA TRADUZIONE...***

Commenti